Cum este corect: genuflexiune sau genoflexiune?

Cum este corect: genuflexiune sau genoflexiune?

Vorbirea și scrierea corectă nu sunt atât de simple pe cât par. În comunicarea de zi cu zi foarte multe cuvinte sunt folosite cu forma greșită, astfel că cei mai mulți oameni nici nu știu care variantă este corectă. Așa este și cazul termenilor: genuflexiune sau genoflexiune.

Genuflexiune sau genoflexiune?

Trebuie precizat că acest cuvânt vine din limba franceză, de la substantivul „génuflexion”. Așa cum probabil v-ați dat seama, varianta corectă în limba română este genuflexiune. Cu toate acestea, foarte mulți oameni folosesc forma ”genoflexiune”, de aceea a apărut și această dilemă.

De exemplu, este corect să spui: Claudiu face 50 de genuflexiuni, în fiecare seară, pentru a-și menține corpul sănătos. Pe de altă parte, este greșit să spui: Claudiu face 50 de genoflexiuni, în fiecare seară, pentru a-și menține corpul sănătos. Iată, așadar, cum o singură literă face diferența dintre o vorbire corectă și una greșită.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, genuflexiunea este definită ca o ”îndoire a genunchilor (executată de obicei în cursul unui exercițiu de gimnastică)”.

Istoria limbii române

Limba română este o limbă indo-europeană din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, româna mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este limba oficială în România și în Republica Moldova, conform Wikipedia.org.

Potrivit datelor oficiale, limba română este vorbită de peste 24 de milioane de oameni, iar peste 17 milioane dintre aceștia se află în țara noastră. Româna este limba maternă pentru 90% dintre oamenii de pe aceste meleaguri. Trebuie precizat că limba noastră este limbă oficială în Provincia Autonomă Voivodina din Serbia. Totodată, româna este limbă oficială și în câteva organizații internaționale și comunități, precum Uniunea Latină sau Uniunea Europeană (de la 1 ianuarie 2007).

Iată, așadar, că limba română este vorbită în mai multe părți ale lumii, oficial. O situație pe care mulți au crezut-o imposibilă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *